De la Portal semantic Pagini Favorite

[modifică] Tipuri baloane

[modifică] Balonul cu aer cald

Parti componente:
Balonul este compus din trei parti componente anvelopa, nacela si arzatorul;
Anvelopa este confectionata din poliester special, rezistent la temperaturi ce depasesc 2000C, fiind rezistente si la sfasiere. Volumul interior al anvelopei este criteriul de incadrarea de clasa al balonului. In mod general, anvelopele au volume ce pleaca de la 1800 mc si ajung la peste 9000 mc. Pentru activitati sportive si publicitate se folosesc anvelope de pana la 4000 mc, in timp ce pentru zboruri cu pasageri sunt recomandate anvelope de peste 4000 mc.

Nacela este confectionata din rachita sau bambus subtire, in general materiale lemnoase mai putin rigide. Nacela este prinsa de anvelopa cu carabine de otel, prin intermediul unor cabluri. Forma nacelei poate fi paralelipipedica sau triangulara.

Arazatorul orientat spre interiorul anvelopei, elibereaza flacari de pana la 6 m lungime, cu scopul de a incalzi aerul interior. Combustibilul utilizat in acest scop este propan sau amestec propan -butan. Presiunea normala de lucru este intre 5-10 bari, iar in cazul unor temperaturi scazute sau la zborurile de iarna se utilizeaza azot pentru cresterea presiunii. mai multe detalii^[1]

SCURT ISTORIC
Primul zbor cu balonul cu aer cald a fost realizat de Pilatre de Rozier, care a pilotat un balon confectionat de fratii Montgolfiere. Mareata fapta a avut loc la 21 noiembrie 1783, deasupra Parisului si a durat 28 minute. Altitudinea atinsa a fost de 1000 m.
Istoria moderna a baloanelor cu aer cald dateaza din anii 50-60, cand americanul Ed Yost a fost primul care a zburat intr-un nou model de balon cu aer cald, foarte aproape de forma actuala.
In Romania , istoria moderna a baloanelor cu aer cald a inceput in 1998, odata cu inmatricularea primului balon, produs in Ungaria.

In 21 noiembrie 1783 Pilatre de Rozier si Marchizul d’Arlandes au fost primii oameni purtati inspre ceruri, intr-un balon al lui Montgolfier. Focul de paie pe care l-au folosit pentru a incalzi aerul a aprins balonul insa au reusit sa stinga flacarile cu apa pe care o carau la bord exqact pentru o astfel de urgenta. Zborul a durat 20 de minute si a acoperit 8 km (5 mile) la o altitudine de 100 de metri (330 picioare). A fost inceputul unei alte provocari pentru oameni de a se intrece pentru a ajunge mai sus, mai departe, mai repede. Si a incercarii de a deveni primul ce va face ocolul pamantului intr-un balon cu aer cald.In timpul razboiului civil atat armatele Confederatiei cat si unionistii au folosit baloanele ca posturi de observatie.
Intre 1870-1, in timpul razboiului franco-prusac, 66 de baloane au dus mai mult de 160 de oameni in afara Parisului si au furnizat singurul contact cu lumea exterioara.

Primul zbor al unui balon cu om la bord, in America de Nord, a fost al lui J.P.F. Blanchard in 9 ianuarie 1793. Cateva decenii mai tarziu, in 1 iulie 1859, John Wise a facut primul zbor al unui balon posta de la St Louis la New York.
Pe 16 August 1960 Capitanul fortelor Aeriene Joe Kittinger a sarit din gondola deschisa a unui balon de la 31 151 metri (102,800 picioare) deasupra la Tularose, New Mexico si a stabilit un record care rezista si azi. Este cea mai mare altitudine pentru un salt cu parasuta facut vreodata dintr-un avion.
Actualul record mondial absolut de altitudine pentru un balon a fost stabilit la 4 mai 1961 cand M.D. Ross si V.A. Prather au pilotat un balon Winzen din polietilena la 34 466 metri (113,739 picioare)deasupra Golfului Mexico. In mod tragic insa, Prather s-a inecat la aterizare costumul sau presurizat umplandu-se cu apa.

Primul zbor uman in stratosfera incununat de success a fost facut in 27 mai 1981 cand Auguste Piccard si Paul Kipfer s-au ridicat in prima gondola presurizata la 15 781 metri (52,077 picioare). Pentru a incalzi echipajul, au vopsit partea de sus a gondolei in negru iar fundul alb. Dar cabina s-a supraincalzit pana la 41 grade Celsius (106 Fahrenheit). Un an mai tarziu, dupa ce au vopsit toata gondola numai in alb, temperatura cabinei a cazut pana la un degerator -18 grade Celsius (0 grade Fahrenheit) la 16 200 de metri (53,460 picioare).mai mult pejohnbalon.ro

Baloane

ARCA foloseste baloane ca prima treapta pentru rachetele Stabilo si Helen. Doua tipuri de baloane au fost folosite: Montgolfier solar si baloane cu heliu.

The solar balloons

Balonul care transporta vehiculele Stabilo si Haas la altitudinea de lansare este de tip presiune "0" Montgolfier solar, realizat din polietilena de 15µm de inalta densitate. Balonul foloseste radiatia solara pentru incalzirea aerului din interiorul balonului. Acest lucru conduce la un gradient de temperatura intre interiorul si exteriorul balonului. Acest gradient are o valoare maxima de cca. 55 grade C, ceea ce face ca aerul din interiorul balonului sa aiba o densitate mai mica comparativ cu aerul din exterior, ceea ce creaza plutirea si ascensiunea balonului. Acestea sunt cele mai mari balone de acest tip construite vreodata.

Galerie foto baloane solare

Zborul balonului Misiunea 1 - direct / Zborul balonului Misiunea 1 / Zborul balonului Misiunea 2

ARCA a ales solutia balonului solar ca prima treapta pentru vehiculele racheta, deoarece are un cost scazut. Balonul solar este cu siguranta, mult mai mare comparativ cu unul alimentat cu heliu, dar avantajele financiare sunt importante.

Baloane cu heliu

ARCA de asemenea a folosit baloane cu heliu, precum cel de dedesubt, pentru lansarea rachetei Helen 2. Desi heliul este mai scump, ofera avantajul dimensiunii reduse a balonului(aproximativ de 12 ori mai mic volumul, comparativ cu cel al baloanelor solare).

Galerie foto baloane cu heliu sursa: [https://www.arcaspace.com/ro/baloane.htm mai multe detalii^[2]]

Endoscopia cu balon

Descriere test:
Utilizarea endoscoapelor gastrointestinale a revolutionat diagnosticarea si tratamentul bolilor esofagului, stomacului, duodenului si colonului, ultima frontiera de la nivelul intestinelor ramanand intestinul subtire.

Capsula endoscopica ii permite medicului sa vizualizeze interiorul intestinului de la esofag pana la colon, dar are in acelasi timp si unele neajunsuri legate de control, precum faptul ca nu poate fi folosita in recolatrea de tesut pentru biopsii sau in electrocauterizare.

Chiar in cazul in care capsula endoscopica va ramane probabil un mod de diagnosticare foarte important datorita simplitatii sale, limitarile acesteia vor fi depasite odata cu dezvoltarea si introducerea in practica a endoscopiei cu balon.

Exista doua tipuri de endoscopii cu balon: cu un singur balon sau cu doua baloane.
De ce se face testul?
Endoscopia cu balon este folosita in special pentru investigarea intestinului subtire, ceea nu putea fi facut prin intermediul unei endoscopii obisnuite. Aceasta noua metoda este folosita pentru:
- vizulizarea intestinului subtire;
- indepartarea de tesut pentru biospie;
- indepartarea tumorilor sau polipilor;
- dilatarea stricturilor.
Pregatire pacient

Inainte de efectuarea endoscopiei cu balon, intestinul subtire trebuie sa fie complet curat. De aceea, medicul va recomanda pacientului sa nu consume lichide sau alimente de la miezul noptii pana la momentul efectuarii investigatiei. Daca investigatia va fi efectuata rectal, medicul va prescrie pacientului laxative si ii va da informatii aditionale referitor la aceasta procedura.

Cum se face testul?
Pentru endoscopia cu un balon se foloseste un endoscop lung de 200 cm si flexibil. Endoscopul este un instrument tubular, ca un furtun, cu diametrul de 1 cm si care are la capat o camera de filmat si o sursa de lumina). Deasupra si pe toata lungimea acestuia se fixeaza un alt tub (exterior) care are la un capat un balon care poate fi umflat sau dezumflat in functie de necesitate. Cand balonul este umflat, acesta serveste drept de punct de ancorare in intestin a tubului care inveleste endoscopul. In timp ce balonul mentine tubul exterior fixat, endoscopul poate inainta usor in intestinul subtire. Extragand tubul exterior, intestinul subtire este scurtat si indreptat, facilitand accesul endoscopului. Endoscopul propriu-zis este unul standard care permite clatirea intestinului cu apa, recoltarea de tesut pentru biopsii sau electrocauterizarea tesuturilor.

Pentru endoscopia cu balon dublu se foloseste echipament similar, diferenta fiind prezenta celui de-al doilea balon la varful endoscopului. Cele doua baloane, unul atasat de tubul exterior si celalalt de endoscop, pot fi umflate alternativ pentru a permite fixarea endoscopului sau a tubului exterior si a permite deplasarea amandurora.

Endoscopia cu balon, la fel ca endoscopia clasica necesita sedare intravenoasa. Interventia dureaza intre 1 si 3 ore.

Cum se simte?
In mod normal aceasta investigatie nu prezinta nici un disconfort deoarece pacientul este sedat pe tot parcursul procedurii.

Totusi, pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust amar si va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului, dar este o falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund.

Dupa examinare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot dura cateva zile. Administrarea unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea acestor simptome. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare.

Dupa examinare trebuie anuntat doctorul imediat daca:
- apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare, cu sange);
- apar dificultati in inghitire sau in vorbire;
- apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea;
- apar dureri cardiace sau abdominale;
- apar dureri de gat sau de umeri;
- apare febra.
Riscuri
Cea mai grava complicatie a endoscopiei cu balon este perforarea intestinului subtire si sangerarile rezultate din cauza introducerii endoscopului sau a interventiilor realizate cu ajutorul acestuia.
Rezultate

Normal: Intestinul subtire are aspect normal.
Anormal: Medicul identifica o zona care pare suspecta si trebuie studiata in profunzime.
Ce poate afecta testul?

Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot include:
- prezenta de materii in intestinul subtire;
- hemoragie masiva a tractului digestiv superior.
Alte informatii

Endoscopia cu balon a revolutionat diagnosticarea si tratamentul bolilor intestinului subtire. Cu toate acestea, nu este atat de mult folosita din cauza duratei prea mari (1-3 ore) necesara efectuarii ei. mai mult despre^[3]